Păstoritul

Condiţiile naturale, nevoile economice şi unele tradiţii, au determinat dezvoltarea păstoritului în forme proprii: un păstorit agricol cu stâna la munte.

Prezentăm tipul vechi de stână din Călimani şi Gurghiu, cu recipiente folosite la prepararea produselor lactate: găleţi pentru apă, găleţi de muls, ciubărul, putineiul, putini pentru brânză, căucuri, crinta pentru caş, remarcabile sunt lingurile şi bâtele ciobăneşti ornamentate cu motive decorative străvechi: dintele de lup, valul, zig-zagul, crenguţa de brad, adevărate capodopere ale artei decorative ţărăneşti.

Stâna reprezintă o părticică din istoria românilor, este un ansamblu constructiv, utilitar şi locuinţă temporară a oierilor. Aici se prepară de mii de ani caşul dulce, urda şi jântiţa, produse ancestrale în care se concentrează întreaga natură.

În tradiţia populară Sângeorzul este deschizătorul anului pastoral, acum se constituie turmele, acum se face împreunatul oilor, prima mulsoare, sfinţirea turmei şi a ciobanilor, urmate de o frumoasă petrecere, pentru ca apoi oile să urce la munte pentru vărat.

Imagine din expoziţie, sala 2 Imagine din expoziţie, sala 2 - lingură ciobănească Imagine din expoziţie, sala 2 - bâtă ciobănească


Jocul ciobăniţelor la „Urcatul oilor la munte”, Pietriş Vale, 2006 Stână, Pietriş Vale, 2006 Sfeştanie la stână, Pietriş Vale, 2006