Aspect din secția în aer liber            Aspect din secția în aer liber

         Construcţiile şi instalaţiile amplasate în secţia în aer liber vin să întregească expoziţia pavilionară. Acestea reprezintă adevarate monumente de tehnică şi artă, prin masivitate, prin perfecţiunea execuţiei şi chiar prin realizarea lor artistică.

Biserica de lemn din Iara de Mureş, sec. al XVIII-lea

Biserica de lemn din Iara de Mureş, sec. al XVIII-lea

         Biserica de lemn din Iara de Mureş – monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, amintită în Şemantism în anul 1760 cu 50 de familii de români, este şi un document istoric – certificatul prezenţei odinioară a românilor la Iara. Strămutată la Mura Mare de către Iosif Boţog, prin aducerea şi reconstrucţia ei în muzeu în perioada 1996-1998 – planul iniţial, rectangular, cu absidă decroşată, cu pridvor, naos şi pronaos nu a suferit modificări. Sfinţită, biserica Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul primeşte la rugăciune în satul din muzeu.

Interiorul  bisericii, iconostas                       Interiorul  bisericii, detaliu

Interiorul bisericii, iconostas şi detaliu

         Icoane pe lemn semnate de Popa Gheorghe din Şerbeni, Toader Zugravul, Marcu Vlaşcovici, fac să simţi cât de aproape este Dumnezeu de tine şi cât de aproape eşti tu de strămoşii tăi.

Icoană  pe lemn, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Icoană pe lemn, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, hramul bisericii de lemn


Casă din Hodac, sec. al XVIII-lea

Casă din Hodac, sec. al XVIII-lea

         Casă din Hodac, construită din bârne de stejar îmbinate „în cheotori” datând din secolul al XVIII-lea are cameră dinainte, tindă şi cămară.

Interior românesc

Interior românesc

         Arhitectura interiorului este adaptată nevoilor casnice, funcţionale şi estetice. Atrage atenţia colţul cu pat, încărcat cu 8-12 perne lungi, cu căpătâie învrâstate în roşu şi negru, care înviorează interiorul prin contrastul între fondul alb şi cel colorat în roşu şi negru al câmpului ornamentat.


Cancee atârnate pe cuier

Cancee atârnate pe cuier

         La grindă se află canceele ce dau un aspect plăcut interiorului şi busuiocul aducător de noroc. Pereţii sunt ornamentaţi de jur-împrejur cu ştergare, farfurii şi icoane.

Ladă de zestre

Ladă de zestre

         Dintre piesele de mobilier se impun, prin execuţia artistică, lada de zestre, scaunele, leagănul. Pe perete, culmea pe care se depozitează covoare, ştergare, feţe de masă, piese de îmbrăcăminte, îndeplineşte atât funcţia estetică de înfrumuseţare a interiorului cât şi pe cea de depozitare, de etalare a zestrei.

Şura,  anexă gospodărească, sec. al XX-lea

Şura, anexă gospodărească, sec. al XX-lea

         „Şura”, construită din bârne din lemn de fag, încheiate la capete în cheutori, cu pereţii lipiţi şi văruiţi, adăposteşte două grajduri dispuse de o parte şi de cealaltă a spaţiului liber destinat adăpostirii căruţelor, iar vara este locul unde meşterii confecţionează fluiere.

Casa din Călimănel, Topliţa, 1837

Casa din Călimănel, Topliţa, 1837

         Casa din Călimănel, locuinţă de pe valea Mureşului superior, construită în anul 1837, este adusă în muzeu în anul 1992. Se prezintă sub forma unei construcţii cu un nivel, cu două încăperi: casa dinainte şi bucătăria.
În exterior are un târnaţ înfundat cu 5 stâlpi, deasupra lui sunt plasate „florile”, ornamente traforate. Pereţii construcţiei sunt din bârne din lemn de brad încheiate în cheutori, iar acoperişul este din draniţă.

Interior săsesc

       Interior săsesc

         Camera dinainte găzduieşte un interior tradiţional săsesc cu mobilier pictat şi textile ornamentate prin cusături cu o bogată gamă de motive geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe în roşu mai ales şi foarte puţin în albastru.

Ladă  de zestre pictată şi textile de interior săseşti         Ladă  de zestre pictată şi textile de interior săseşti

Ladă de zestre pictată şi textile de interior săseşti

         Acestea conferă spaţiului un aer de sărbătoare prin fondul alb al pânzei de casă, brodat în punct de cruciuliţă sau în frunza bradului cu fir roşu.

Casă  maghiară, Gurghiu, 1895

Casă maghiară, Gurghiu, 1895

         Casa maghiară originară din Gurghiu (judeţul Mureş), construită în 1895, din bârne de brad, are 4 încăperi: casa dinainte, bucătăria, camera şi cămară, cu acoperişul în 4 ape din draniţă. A fost reconstruită în muzeu în anul 2008.

Interior  maghiar   Interior  maghiar

Interior maghiar

         În interior impresionează piesele de mobilier, dar mai ales textilele cu ornamente alese în ţesătură sau brodate după desen în albastru şi roşu cu motive florale, geometrice, zoomorfe şi antropomorfe. În zonă sunt frecvente broderiile „iraşos” aplicate pe feţe de pernă, mileuri şi fâşii ornamentale de perete.

Moară  din Vătava, sec. al XIX-lea

Moară din Vătava, sec. al XIX-lea

         Moara este o instalaţie tehnică populară ce foloseşte forţa apei, adusă din localitatea Vătava (valea Mureşului superior), construită în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1850-1870). Construcţia, ca şi ansamblu, adăposteşte mecanismul propriu-zis al morii, cu acoperişul, în 4 ape, din draniţă.

Detalii  din interiorul morii, axul roţii       Detalii  din interiorul morii, pietrele

Detalii din interiorul morii, axul roţii şi pietrele

         Apa dirijată prin jgheabul amenajat acţionează roata verticală cu cupe care transmite mişcarea către fusul orizontal, pe care se află roata „cu măsele” ce angajează roata de pe fusul vertical şi pune în mişcare piatra pentru obţinerea făinii.

Oloiniţa  din Hodac, sec. al XX-lea

Oloiniţa din Hodac, sec. al XX-lea

         Oloiniţa este o instalaţie tehnică populară ce foloseşte forţa apei, originară din localitatea Hodac (valea Gurghiului), construită la începutul secolului XX (1901-1925).

Detaliu  din interiorul oloiniţei, ciocanele

Detaliu din interiorul oloiniţei, ciocanele

         Construcţia, ca şi ansamblu, adăposteşte mecanismul propriu-zis al oloiniţei, respectiv zdrobitoarea şi teascul. Ansamblul era acţionat prin forţa apei, dirijată prin jgheab către roata verticală cu palete, care pune în mişcare ciocanele care bat alternativ, zdrobind seminţele, obţinându-se julfa, din care, prin prăjire şi tescuire se face uleiul.

Teasc  de struguri din Batoş, 1863

Teasc de struguri din Batoş, 1863

         Teascul de la Batoş (valea Luţului), instalaţie de tehnică populară utilizată la zdrobitul strugurilor, a fost construită în anul 1863. Teascul era acţionat prin forţa manuală prin învârtirea unui şurub care acţiona bârna orizontală care apăsa asupra strugurilor aşezaţi în coş.

 

Detaliu, inscripţia cu anul construcţiei

Detaliu, inscripţia cu anul construcţiei

         Teascul a fost reconstruit, cu elemente restaurate, în secţia în aer liber a muzeului în anul 2009.

 

         Secția în aer liber a devenit, în timp, un spațiu vivant, capabil să ofere publicului de toate vârstele și categoriile socio-profesionale, cele mai diverse programe culturale. Prezentarea unor meșteri populari, artiști de excepție, în cadrul târgurilor, este o acțiune culturală dedicată perpetuării meșteșugurilor tradiționale, a diversităţii și, ingeniozităţii fiecărui meșteşug: ţesut, brodat, olărit, pictură pe sticlă, prelucrarea lemnului, confecţionarea instrumentelor muzicale etc.

Imagini  de la târgurile de meşteri organizate în muzeu

Imagini de la târgurile de meşteri organizate în muzeu

Imagini  de la târgurile de meşteri organizate în muzeu

         Târgul face cunoscut publicului vizitator un domeniu complex și variat al artei populare, iar pe de altă parte, stimulează creația artistică actuală prin încurajarea meșterilor populari în respectarea tradiției, a autenticității și a specificului local exploatat de meșter.